3 zile și 3 nopți în deșert – partea a doua

Pentru a citi despre sosirea în deșert, despre botezul din mijlocul dunelor și prima noapte petrecută în cort, la lumina lumânărilor, intră în prima parte a articolului.

Răsăritul în deșert

Ne-am trezit dimineața înainte de ora 6 pentru a vedea răsăritul. Plouase întreaga noapte, nisipul era umed și de o culoare foarte intensă. Nu era foarte frig, dar aveai nevoie de un hanorac mai gros. Am urcat încă o dată duna din spatele corturilor. O jumătate de oră ne-a luat. Am ajuns la fix, în câteva minute soarele ni s-a arătat. Grăbit soarele ăsta! Nu a durat mult,o poză – două, și trecuse cu totul de linia orizontului.

Rasarit in Sahara

Răsărit în Sahara

Când ne-am întors la corturi, Yussef era deja treaz și ne aștepta cu suc proaspăt de portocale. A fost cel mai bun fresh pe care l-am băut, probabil magia deșertului i-a dat un gust aparte. I-am spus că vrem să mai dormim puțin, era prea devreme ca să începem ziua. Dar nu ne-a lăsat prea mult: ”Hai, treziți-vă, dormiți prea mult! Mai ales Fatima.” Glumea cu noi, deja eram prieteni buni.

Am luat micul dejun între corturi, ceaiul de mentă nu a lipsit nici de data asta.

Mic dejun in desert - merzouga

Mic dejun în deșert

Înainte de a pleca, am avut un dialog cu Bob Marley (ăsta era numele cămilei mele). Voiam să ne împrietenim.

Drăguțule, eu vreau să fim prieteni

Drăguțule, eu vreau să fim prieteni

Am încălecat pe cămilă și am pornit spre următoarea destinație. Nu știam unde mergem, Yussef nu voia să ne spună. Tot ce conta era prezentul. Mi se părea că văd în depărtare ba o mașină, ba o casă. Yussef glumeț cum era îmi spune: ”Eu merg de când mă știu prin deșert și nu am văzut niciodată nimic. Vii tu acum și începi să vezi tot felul de lucruri. Ai testat hașiș berber?”. Hașișul berber era caca de cămilă. :)

La suprafața nisipului erau tot felul de urme de animale. El zicea că sunt ori de șoarece, ori de vulpe de deșert. Ne-a asigurat că nu sunt de scorpioni, ei ies la suprafață doar vara când este foarte cald. În drumul nostru am trecut pe lângă niște pui de cămilă care erau lăsați să pască liberi.

Acum nu mai ocolea toate dunele. Începusem să coborâm și să urcăm porțiuni de 2-3 metri înălțime. Trecusem la nivelul doi de mers pe cămilă.
Turban albastru de tuareg

Lecții de gătit pizza berberă

2 ore a durat drumul pe cămilă până la următoarea destinație. Un alt berber, pe nume Mustafa, își deschisese o afacere exact în mijlocul dunelor. Își construise o casă și devenise expert în gătit pizza berberă. Făcea chiar și spectacol din felul de a găti, chema toți turiștii care îi călcau pragul casei, în jurul lui, și le dădea o lecție live de gătit. Stătea singur în casă și mergea la familia lui o zi pe săptămână.

Pizza berberă

Pizza berberă

În vizită la nomazi

Între timp a venit și Mba la casa din deșert. Împreună cu el am mers la o plimbare printre tufișurile de la limita dintre partea nisipoasă și cea pietroasă a deșertului. În depărtare se vedeau corturi. În interiorul lor își duceau viața de zi cu zi nomazii. În cortul în care am mers în vizită erau 2 femei, bărbații lor erau plecați pentru comerț. Printre altele vindeau și lapte de cămilă. Nu am putut să le fotografiez, în general femeile din Maroc se feresc de poze. Dar le-am fotografiat cortul făcut din lână de cămilă și carnea pusă la uscat. Apropo, cămilele se tund o dată la 2 ani.

Cort de nomazi - carne la uscat

Cort de nomazi

După ce-am mai lenevit puțin în casa bucătarului berber am plecat spre următoarea oază unde erau amenajate corturi și unde urma să rămânem peste noapte. De data aceasta nu mai eram singuri, un cuplu de olandezi și un grup de polonezi urmau să doarmă în același camping, dar în corturi diferite. Și bonusul a fost că mai era o oază în apropiere și că în seara aceea urmau să vină 150 de turiști marocani din Casablanca. E vorba despre bonus de gălăgie – au petrecut până târziu.
Desertul Sahara

Apus în deșert

Am început ziua privind răsăritul și am zis că nu putem să ratăm și apusul, așa că am urcat încă o dată pe vârful unei dune. Este spectaculos să vezi cum se schimbă culoare dunelor roșiatice, luminate de soare, într-un nisipiu pal. Este liniștitor să stai și să privești pur și simplu în zare.

Liniștitor până când curentul cocalaresc din Maroc ajunge și la tine. Nu mai eram singuri prin zonă, câțiva marocani închiriaseră ATV-uri și urcau cu ele dunele lăsând în urmă zgomotul deranjant al motorului. Ce să faci, se credeau cool.

Apus în deșert  Merzouga

Apus în deșert

Ne-am întors la corturi. Înainte să plecăm spre deșert luasem cu noi 3 sticle de apă a câte 2 litri. Eu beau multă apă și nu știu cum, dar reușisem să o termin într-o zi și puțin. L-am întrebat pe Yussef dacă poate să-mi facă rost de apă și a zis că încearcă. Îmi era sete și nu mai aveam răbdare așa că am zis că o să testez apa de la fântâna dintre corturi. Mă așteptam să aibă un gust nașpa, dar surpriză… era chiar bună. Mi-am umplut sticla și am continuat să beau. Satisfacția cea mai mare a fost când mi-a spus Yussef: ”Tu nu ești turist. Turiștii gustă apă și apoi scuipă că nu e bună. Ție îți place apa berberilor. Dar vorbești cam mult. Toată ziua numai întrebări. Data viitoare când o să vină turiști din România o să spun că nu vreau să merg cu ei.” :)) Glumea, bineînțeles.

Agitație mare în cel de-al doilea camping

Venise și Mba (ghidul care ne-a organizat excursia) împreună cu a sa chitară. Așezaseră saltele și o câte măsuță în fața fiecărui cort. Acolo urma să mâncăm. Deși am insistat să rămână și ei cu noi la masă au spus că nu pot, ghizii trebuie să mănânce în cortul bucătărie. Probabil că astea erau regulile din noul camping sau poate că ceilalți ghizi nu stătuseră alături de grupul lor și nu voiau să îi facă să se simtă neglijați.

În total erau 5 sau 6 ghizi în campingul nostru. După masă ne-am adunat toți în cortul restaurant și berberii noștri au început să cânte la tobe muzică tradițională. După 2-3 melodii se mai ridica unul dintre ei și dispărea. Pe olandezi și polonezi i-au trimis repede la culcare când le-au spus că o să se trezească la 6 ca să vadă răsăritul de pe cămilă. După jumătate de ora mai rămăsesem doar noi cu Mba.  Ghiciți unde erau ceilalți ghizi! Am presupus că la petrecerea din campingul alăturat, doar veniseră zeci de fete care nu aveau fața acoperită ca cele din satul lor. Rămânea doar să-mi confirm presupunerea. Dacă tot a plecat așa fără să spună nimic, clar nu avea cum să scape Yussef fără să îmi povestească măcar cum a fost. Se auzea muzică de la corturile vecine care erau de partea cealaltă a dunei, îmi imaginam că era o mare petrecere și eram tare curioasă să văd cum se distrează marocanii fără alcool.

Am mers la culcare. Noul cort nu mai avea pat în interior. Erau doar niște saltele așezate pe jos și pături cu care să ne acoperim. A fost OK și așa, numai că miroseau a cămilă udă de la ploaia din noaptea precedentă.

Petrecere berberă

Următoarea dimineață ne-am trezit și am plecat pe cămile spre casa lui Mba unde urma să luăm micul dejun. Curioasă cum eram l-am întrebat pe Yussef.
Și cum a fost la petrecere noaptea trecută?
Dar de unde știi că am fost la petrecere?”, mă întreabă el.
Ha, s-a dat de gol.”, gândesc eu. ”Eeee, știu. Erau multe fete?”.
Daaa, multe.
Și te-ai împrietenit cu vreuna?
Ehh, n-am avut noroc. Yussef nu prea are noroc la fete în ultima vreme.”. Începuse să dea din casă.
”Și erau frumoase fetele de la petrecere?”
Daaa, ca sticlele de Coca Cola. Aveau forme de sticle de Coca Cola. Și dansau… au dansat și cântat.”, spune el suspinând parcă după noaptea trecută.

Au mai continuat glumele pe seama petrecerii din noaptea precedentă până la un moment dat când m-am gândit că aș putea să conduc și eu cămilele prin deșert. I-am luat locul lui Yussef.

Pot si eu sa conduc niste camile prin desert

Pot și eu să conduc cămilele prin deșert

Sandboarding în Merzouga

Am luat micul dejun alături de Mba, apoi am plecat spre duna din apropierea satului. Am închiriat plăci de sandboard (care erau defapt plăci vechi aduse din Austria) și am pornit cu nerăbdare spre vârful dunei. Pe la mijloc ne-a venit ideea că am putea să testăm de acolo să vedem cum este. Și așa am făcut: ne-am pus buții în picioare, ne-am prins legăturile și hai la vale. Prima impresie: este exact ca pe zăpadă. Apoi, bufff, am căzut. Mi-a intrat nisip peste tot. Este fin și plăcut, nu te deranjează deloc. Impactul nu este atât de dureros ca în cazul zăpezii. Ne-am mai dat de câteva ori apoi am urcat în vârful dunei. Cam greu cu soarele care îți bătea în cap, mai ales când trebuia să urci duna cu placa în brațe.

Sandboarding în Merzouga

Sandboarding în Merzouga

Am rezistat vreo 3 ore, deși Iuli parcă ar mai fi stat. Ne-am întors la Mba acasă și am făcut un duș berber. Avea o cameră separată pentru duș. Stăteai în fund pe un scăunel, îți puneai apă într-o găleată și începeai să te speli. Nu era rău deloc.
Am mâncat pentru ultima dată în casa lui, apoi am plecat spre stația de autobuz. Rezervasem bilete spre Fes. Ne aștepta un drum de 10 ore. Noroc că am putut să dormim.

Detalii organizatorice

Din Marrakesh sau Fes există agenții care organizează excursii în deșert pentru o perioadă de 3 zile. Se doarme o noapte undeva pe drum, fie în Ouarzazate, fie în Todra Gorge, și una în deșert. Prețul pornește de la 100 de euro și ajunge pe la 75/persoană dacă ești priceput în ale negocierii. Este inclus micul dejun și cina. La prânz te duc la restaurante scumpe de unde își iau ei comision(vă povestesc din ceea ce mi-au spus alți prieteni care au făcut turul printr-o agenție).

Noi l-am găsit pe Mba pe CouchSurfing și pentru cele 3 nopți petrecute în deșert, cu tot cu mâncare, am plătit 55 de euro(e posibil ca prețul să varieze puțin în funcție de lună și numărul de turiști pentru că trebuie să închirieze cămilele de la un hotel). Dacă nu sunteți pe grabă puteți să mergeți cu autobuzul până în Merzouga, sunt foarte multe autobuze pe traseu, nu aveți de ce să vă faceți probleme. Sau poate să închiriați o mașină. Eu îl recomand pe Mba tuturor, consider că ne-a organizat o excursie cu adevărat autentică și că datorită lui am simțit puțin din spiritul berber. Este departe de tipul marocanului obișnuit care vrea să scoată bani de pe urma ta. Puteți să-l găsiți fie pe CouchSurfing, fie pe AirBnb.

Un pont: dacă vă faceți cont pe AirBnb la invitația unui prieten, primiți un bonus de 18 euro pe care puteți să-l folosiți la orice rezervare. Aici este invitația de la mine.

Mba ne-a ajutat să închiriem și plăcile de sandboard. Am plătit 250 dirhami pentru 2 plăci pentru întreaga zi.

Înainte de plecarea din Merzouga niște turiști s-au îngrămădit să facă poză cu mine

Înainte de plecarea din Merzouga niște turiști s-au îngrămădit să facă poză cu mine

Experiența din deșert a fost una dintre cele mai frumoase pe care le-am avut în timpul excursiilor mele. Am plecat cu Sahara în suflet. De obicei, nu îmi este greu să mă despart de locuri, dar când a trebuit să plec m-am întristat la gândul că las în urmă farmecul deșertului pentru agitația marilor orașe. Așa este deșertul, te face să-ți dorești să mai stai o clipă locului. Dacă am să mă întorc vreodată în deșert, tot Fatima o să mă cheme.

Lasă un răspuns către radu daniela Cancel reply