Turul sinagogilor din București

Ai observat vreodată că pe google maps, în spatele magazinului Unirea, se află Cartierul Evreiesc? Te-ai întrebat care sunt poveștile acestei zone și dacă în prezent acolo locuiesc într-adevăr evrei? Din dorința de a afla răspunsul la aceste întrebări, am hotărât să particip la Turul Sinagogilor din București, organizat vineri, 30 august, de Anda de la blogul de călătorii HaiLaBord.ro .

Dimineața pe la ora 10, pe o vreme ploioasă, ne-am adunat 7 persoane în fața Tribunalului București, locul de start al turului. Am făcut cunoștință cu Anda, cu Geta care scrie pe hoinariromani.ro și cu 2 dintre cititorii blogului Andei, Tiberiu și soția sa, apoi am plecat ușurel sub umbrele spre primul obiectiv. Ni s-a alăturat și Monica de la povestidecalatorie.ro.

Muzuel de istorie a evreilor don România din Sinagoga Croitorilor

Muzeul de istorie a evreilor din România – Sinagoga Croitorilor

Câteva informații care m-au ajutat să înțeleg mai bine lucrurile:

Ce este o sinagogă? Un templu de cult evreiesc; aș spune că este biserica evreilor.
Sinagoga este condusă de un rabin.
Religia poporului evreu: iudaism(sau religia mozaică).
Biblia: Tanah. Biblia ebraică, pentru evrei Tanah, se numește la creștini Vechiul Testament, ea este o colecție de scrieri sacre comune ale iudaismului și creștinismului.
Statul Israel a fost înființat în 1948, în urma Holocaustului și a mișcării sioniste.
Sionism: Mișcare la baza căreia stă ideea întemeierii unui stat evreiesc pe teritoriul Palestinei.

Prima oprire a fost la Muzeul de Istorie a evreilor din România amenajat în fosta Sinagogă Mare a Croitorilor. Ne-a întâmpinat o doamnă drăguță, ghida muzeului, care ne-a întrebat în engleză ”from where are you?”, fiind obișnuită cu turiștii străini. I-am răspuns că din București și a părut tare surprinsă, spunându-ne că din capitală vin în vizită numai grupuri de elevi. Restul sunt străini, în mare parte din America, Israel, Australia, mulți sunt de origine evreiască, veniți să-și reconstruiască arborele genealogic. În zilele de vară, muzeul are cam 30 – 40 de vizitatori.
Am observat că interiorul sinagogii nu este pictat cu sfinți, iar mai târziu mi s-a confirmat că este ceva normal ca pe pereții caselor de rugăciuni iudaice să nu existe reprezentări umane.

Sinagoga Croitorilor

Sinagoga Croitorilor

Ghida noastră a început să ne povestească despre sosirea evreilor pe teritoriul actual al României: în secolul al XIV-lea, în Țara Românească au venit din Spania și Portugalia, alungați de Inchiziția care îi obliga să își schimbe religia, iar în secolul al XVI-lea, în Moldova au venit evrei din Rusia, una dintre cauzele plecării fiind faptul că erau obligați să facă armată timp de 25 de ani.
Evreii au adus cu ei diferite meserii și au ajutat la dezvoltarea economiei țării. Erau negustori pricepuți și, ca urmare, se descurcau foarte bine în negocieri, iar domnitorii români se foloseau de serviciile lor pentru a negocia tributul plătit turcilor.

La începutul secolului al XIX-lea comunitatea evreiască era bine conturată, formată din croitori, ingineri, comercianţi, medici sau vopsitori. Evreii erau sufletul comerţului. Se pot vedea dovezi ale influenței economice pe care evreii bogați au avut-o asupra economiei României: muzeul prezintă date despre primii bancheri evrei care au înființat bănci în România: Bercovitz, Halfon, Marmorosh și Blank. M-a surprins numărul mare de patroni evrei raportat la numărul de angajați.
Evrei muncitori

La etaj se află și o colecție de tablouri pictate de evrei români și machetele câtorva sinagogi răspândite în țară.
Macheta                 Macheta Carei

Acest muzeu este concentrat asupra contribuției evreilor la cultura română, lucru exemplificat prin numeroase documente și obiecte de epocă, cum ar fi ziare, fotografii, obiecte rituale evreiești. Merită vizitat.

De reținut: Dacă găsiți poarta din fața clădirii închisă, nu vă speriați, nu e închis. Bateți și în câteva secunde portarul vă va deschide. Programul de vizitare este: L-J 9-14; V și D 9-13. Nu se plătește taxă de intrare.

Sinagoga Croitorilor din exterior

Exteriorul Sinagogii Croitorilor

După 5 minute de mers, am ajuns la Sinagoga Mare, numită și Sinagoga Poloneză , pentru că a fost construită de evrei din Polonia. Este singura sinagogă din București care își mai îndeplinește rolul pentru care a fost construită: în interiorul ei se mai țin și azi slujbe . Am observat că pe băncuțe se află plăcuțe cu nume. Ghidul ne-a lămurit: sunt trecute numele celor care au închiriat locul în timpul slujbelor, pentru un an întreg. Prețul este de 30-40 lei pentru unul din locurile din spate.

Sinagoga Mare - tăblițe cu nume

Sinagoga Mare – tăblițe cu nume

În mod normal, la o slujbă iudaică, bărbații stau pe locurile de la parter, iar femeile pe cele de la etaj. Ghidul a făcut o glumă pe această temă:  „Femeile stau la etaj ca să fie mai aproape de Dumnezeu și să se roage pentru păcatele bărbaților. Dar tot nu ajută. ”. În prezent, pentru că numărul credincioșilor evrei din București este foarte mic, s-a hotărât ca bărbații să stea în partea stângă, iar femeile în dreapta. Pentru locurile femeilor există perdeluțe care trebuie trase în timpul slujbei pentru a nu atrage atenția bărbaților de la rugăciune.

Sinagoga Mare

Sinagoga Mare

Sinagoga Mare are și ea rol de muzeu, și anume “Memorialul Martirilor Evrei”. Înainte de Cel De-al Doilea Război Mondial în România se aflau aproximativ 800.000 de evrei. În prezent mai sunt doar 5.000, din care 1.400 în București. Cum s-a ajuns la o asemenea diferență? Sub regimul Antonescu au fost omorâți aproximativ 300.000 de evrei, fie în lagărele din Transnistria, fie prin masacrele în masă din pădurea Jilava sau trenurile morții care au plecat din Iași. În timpul regimului comunist, 400.000 au emigrat în noul stat înființat, Israel.

Despre Holocaustul din România

Despre Holocaustul din România

Am plecat cu greu de la Sinagoga Mare. M-au impresionat profund ultimele cuvinte ale doamnei evreice care se afla în sinagogă în momentul vizitei noastre și care ne-a povestit despre fiica ei plecată în Israel: “Să fiți norocoși și să fie pace în lume, e cel mai important!”.

De reținut: Orarul de vizitare: L-J 9-15; V și D 9-13.

Următoarea oprire a fost în dreptul Teatrului Evreiesc – singurul teatru evreiesc din Europa care a funcționat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Se jucau numai piese de teatru scrise de evrei, cu actori evrei. Nu l-am putut vizita, dar ceea ce este important de reținut este că în prezent directorul teatrului este Maia Morgenstern, născută la rândul ei într-o familie evreiască.

Ne-am oprit și la Templul Coral, unde lucrările de renovare a interiorului sunt în plină desfășurare. Clădirea de nouă etaje construită în vecinătate îi fură vizibilitatea templului, dar nu și mândria.

Templul Coral

Templul Coral

Ultima oprire a fost la sinagoga de pe Calea Moșilor, numărul 76. Paznicul ne-a spus că este folosită ca depozit și că nu este nimic de văzut în interior. Să-l credem, să nu-l credem?

Sinagoga de pe Moșilor

Sinagoga de pe Moșilor

Mulți evrei bucureșteni au ales să își lase în urmă casele pe care le construiseră și un cartier ce avea să intre în paragină și neglijență. Întreaga zonă unde pe google maps scrie  “Cartierul Evreiesc” , locuită cândva de evrei, a fost distrusă de proiectele de sistematizare a capitalei întreprinse de Ceaușescu. Clădirile ce au scăpat de demolare, n-au scăpat de marginalizare urbanistică, acum sunt înconjurate de blocuri comuniste.

Și uite așa, Anda mi-a făcut inițierea la capitolul sinagogi, pentru că până atunci nu mai intrasem în niciuna, și mi-a stârnit interesul pentru a descoperi mai multe lucruri despre o nouă religie, cea iudaică. Mulțumesc, Anda, și la cât mai multe tururi marca HaiLaBord!

Lasă un comentariu