Georgia în ochi de român

Când eram mică și mergeam la mare, mă uitam în depărtare și mă întrebam cum arată malul opus al Mării Negre și în ce țară s-o afla. Între timp am aflat că țara se numește Georgia, iar zilele trecute am ajuns acolo, nu înot cum îmi imaginam în copilărie, ci cu avionul direct în capitala Tbilisi. Am participat la un proiect alături de georgieni și, datorită acestei experiențe, pot să spun că am simțit, am trăit și am gustat Georgia mai mult decât oricare țară în care am fost ca simplu turist.

Biserica georgiană

Biserica georgiană

Religie
Obișnuită cu țările din vestul Europei, am fost surprinsă să descopăr o altă lume în care oamenii își ghidează viața după învățăturile bisericii. Creștini ortodocși, ca și noi, aflați sub comunism pentru o perioadă îndelungată, ca și noi, georgienii au ales să își găsească scopul și răspunsurile în viață printre cuvintele Bibliei. Își spun rugăciunile în fiecare seară, țin post miercurea și vinerea, au un părinte spiritual,  poartă câte o cruciuliță la gât, îngenunchează în locurile sfinte și uneori chiar sărută biserica, exact ca pe un prieten pe care nu l-ai mai văzut de mult timp. Nu e vorba numai de oameni în vârstă, ci și de copii, de tineri, de femei și bărbați, care merg regulat la biserică și respectă cu sfințenie legile bisericești. Știi tipul cocalarului? Ei bine, acesta există și în Georgia, și culmea e că este foarte credincios, uneori fanatic pentru că insistă să te convingă că îți arată calea cea dreaptă.
Pe scurt, majoritatea georgienilor, își iau speranța în viață din credința față de Dumnezeu. Un lucru bun, dealtfel. Dar poate că acestă credință îi face să susțină zecile de cerșetori care se află pe străzile orașelor, spunând că e bine să îl ajuți pe cel nevoiaș.

Patriotism
Este impresionant să vezi într-un restaurant oarecare, bărbații care se ridică de la masă unul câte unul  și se așează în genunchi. Au capul aplecat, par umili, dar în același timp puternici, pentru că sunt alături de celălalt. Motivul acestei exteriorizări este melodia ce se aude pe fundal. Este dedicată soldaților patriei și pare să le fi ajuns până în adâncul inimii.

Georgieni patrioți

Georgieni patrioți

Ospitalieri
Mi-a plăcut faptul că georgienii care au participat la proiect au insistat că dacă mă mai întorc în Georgia să apelez la ei pentru orice și oricând. Și nu numai cu mine au fost așa, ci cu toți participanții veniți din alte țări.

Darnici
În cadrul proiectului la care am participat a trebuit să mergem prin oraș și să schimbăm o lămâie pe un obiect mai valoros, fără să plătim. Nu vorbeam limba lor, ei nu înțelegeau engleza, dar am reușit să obținem 5 obiecte fără să dăm nimic în schimb, nici măcar lămâia.  Și cu siguranță nu ne-am fi oprit la 5 dacă nu aveam timp limitat.

Șoferi vitezomani
Nu numai că nu prea există treceri de pietoni prin orașe, dar și pe cele existente este foarte greu să treci. Nu opresc și se uită la tine întrebător ”cum de ai îndrăznit să îmi ieși în cale?”. E nevoie de curaj ca să reușești să treci dintr-o parte în cealaltă a străzii. Sunt maniaci cu mașinile, le place viteza și să impresioneze prin volumul maxim al muzicii din plimbările de sâmbătă după amiza.

Cu bune și cu rele, mi-au plăcut mult georgienii pentru că au avut un impact asupra mea, m-au făcut să-mi pun întrebări și să îmi doresc să descopăr mai multe, mai ales despre religie. Mă gândeam că pot să iau acasă câte ceva din învățăturile lor și să le transmit mai departe românilor noștri care și-ar putea regăsi dorința de a trăi și speranța în viață.

Lasă un comentariu